05.11.2005
"Well, that's true of every day but one - the day you die."
Nu, nu am murit inca. Dar ma simt pregatit sa o iau de la capat, multumesc providentei ca mi-a dat o a doua sansa. In cele ce urmeaza, am sa-mi povestesc viata, esecurile, bucuriile si incercarile de a invata ceva din toate cele ce s-au intimplat.
Nu, nu am murit inca. Dar ma simt pregatit sa o iau de la capat, multumesc providentei ca mi-a dat o a doua sansa. In cele ce urmeaza, am sa-mi povestesc viata, esecurile, bucuriile si incercarile de a invata ceva din toate cele ce s-au intimplat.
M-am nascut in Focsani, un satuc in Moldova, cu oameni voiosi, veseli si vesnic gata de distractie. Tatal meu era sef se statie CFR, se trezea dimineata la 5 si muncea pana seara.
Imi amintesc o zi calduroasa de iunie, cand eu mancam cirese si el a venit acasa cu un vitel. Era cea mai dragalasa fiinta pe care o vazusem. Prietenia care parea sa invinga bariera on-necuvantator nu a avut prea mult timp sa se dezvolte pentru ca, in luna urmatoare, parintii mei l-au taiat. Avea o carne frageda.... L-am mancat cu lacrimi...
Imi amintesc o zi calduroasa de iunie, cand eu mancam cirese si el a venit acasa cu un vitel. Era cea mai dragalasa fiinta pe care o vazusem. Prietenia care parea sa invinga bariera on-necuvantator nu a avut prea mult timp sa se dezvolte pentru ca, in luna urmatoare, parintii mei l-au taiat. Avea o carne frageda.... L-am mancat cu lacrimi...
Probabil ca va intrebati cum a ajuns din sef de statie CFR patron de firma de procesare fier vechi. Pai simplu, multa munca. Aveti voi habar ce greu e sa cari o bucata de sina de 10m ? Apoi s-o tai in bucati mici, s-o vinzi fara sa te prinda nimeni...
Omul a muncit toata viata, intii a luat personal sinele, apoi a angajat profesionisti. Unii au scapat si s-au imbogatit, pe altii i-au prins, cum le-a fost norocul.
Ce nu am inteles niciodata e de ce nu le-a facut carti de munca. Era foarte util pentru ca, vre-o doi mai rasariti au brut sa fure reteta succesului. Noroc ca tata era prieten cu un politisc cu koaie si a avut ala grija de ei.
Acum, tata sta linistit, are un bar, bodyguarzi, masini si un copil exceptional, frumos si destept.
Omul a muncit toata viata, intii a luat personal sinele, apoi a angajat profesionisti. Unii au scapat si s-au imbogatit, pe altii i-au prins, cum le-a fost norocul.
Ce nu am inteles niciodata e de ce nu le-a facut carti de munca. Era foarte util pentru ca, vre-o doi mai rasariti au brut sa fure reteta succesului. Noroc ca tata era prieten cu un politisc cu koaie si a avut ala grija de ei.
Acum, tata sta linistit, are un bar, bodyguarzi, masini si un copil exceptional, frumos si destept.
Mama se ocupa de asamblarea masinilor de spalat la fabrica din Cugir. Dupa revolutie, s-a apucat sa-si deschida firma de asamblat masini de spalat. A angajat niste muncitoare sa produca componentele iar ea se ocupa de asamblatul si vandutul lor. Treaba mergea struna, mai plecau unele muncitoare (cu duba), veneau altele. In 2-3 ani a rulat cam 20 de muncitori si muncitorare. Ieseau de la mititica, le angaja iar, ca, nu aveau saracele ajutor social.
Dupa un timp, si-a dat seama ca piesele pentru masinile de spalat erau tot mai mici, tot mai sofisticate si, se pare, tot mai greu de procurat. Dupa inca un an de asamblat utilaje super-mici si super-scumpe (doar arabii isi permiteau sa le cumpere, si le cumparau in loturi de 200 bucati), si-a dat seama de unde vin componentele: noii muncitori lucrau la fabrica de armament, nu la fabrica de masini de spalat.
Afacerea s-a inchis odata cu rapirea jurnalistilor in Irak. Oricum, dupa 5 ani de activitate, ne-am permis cu totii o mica vacanta, undeva, in afara tarii...
Dupa un timp, si-a dat seama ca piesele pentru masinile de spalat erau tot mai mici, tot mai sofisticate si, se pare, tot mai greu de procurat. Dupa inca un an de asamblat utilaje super-mici si super-scumpe (doar arabii isi permiteau sa le cumpere, si le cumparau in loturi de 200 bucati), si-a dat seama de unde vin componentele: noii muncitori lucrau la fabrica de armament, nu la fabrica de masini de spalat.
Afacerea s-a inchis odata cu rapirea jurnalistilor in Irak. Oricum, dupa 5 ani de activitate, ne-am permis cu totii o mica vacanta, undeva, in afara tarii...
